Mare Zeu Vasile, Vasile în starea de Beakunva. |
Mare Zeu Vasile, Vasile executând Pranayama. |
În
anul 1972 sunt trezit puternic din acest somn al
necunoașteri.
|
La
lecțiile
cu Examene,
Eu v-am spus că am practicat
yoga
pe Dealul
cu Vii
de la Josani
de la 7ani
la 14 ani.
Posturile yoghine
cel mai des folosite
erau: Jumătate
Lotus,
Bhadrasana
și Vajrasana.
La aceste trei posturi,
yoghinul
stă cu picioarele
îndoite sub
el.
Prin aceste posturi
yoghinul
își blochează
viteza
Prana,
circulația
sanguină
și limfatică,
etc în picioare.
Și
astfel la 11
ani mă trezesc
că am constipație.
În
acest caz
Eu
stăteam
pe
Wc-ul
și o
jumate de oră
să fac scaunul
și în acest timp citeam
ziarul.
După
scaun
Eu în spălam anusul
din găleata
de unde beau
apă găinile.
Fecalele
erau de consistență
tare
se scoase
apa
din ele.
Nu
am sesizat
că acest fapt
era o boală.
Totuși
mama
mea
ne obliga să ținem
postul creștin.
Acesta prevedea
că miercurea
și vinerea
să mâncăm
de
post,
iar mâncarea
care se făcea era fasolea.
Iar fasolea
pe lăngă gaze
are are
și proprietăți laxative
deci este un puternic
purgativ.
În
acest caz timpul
trecea
și eu nu realizam
și nu eram
atent
ce se întâmplă
cu
mine.
|
||||
|
Până
în anul 1972
nu
știam de bolile intestinului
subție
sau
intestinului
gros.
Și dacă chiar avem constipație
nu o băgam
în
seamă.
Începând
cu
ani
1972,
zona
cecumu-lui,
intestinul
subțire partea
dreaptă,
zona ascendentă
a colonului,
centura
pelviană partea dreaptă,
etc,
mă
dureau
puternic.
Totuși
zona cecum-ului
era
cea mai dureroasă
în unele perioade
de timp
prin 1972,
parcă
mă tăia
cu foarfeca
cineva
acolo
în
lungimea
sfincterului.
Adică
durerea se deplasa în cecum ca tăișul foarfecelor printr-un
material. Deci durerea nu stătea într-un punct ci se deplasa
acolo. Eu
nu
cunoșteam
bine zona cecum-ului
atunci,
nu avem cărți
de anatomie
și medicinale
și nu am
avut de unde
să mă informez.
Eram și student
la seral
și nu aveam
timp
pentru citit
cărți
medicinale.
Am avut Eu
o
anatomie cumpărată
de mine,
dar cât timp
Eu
am fost
militar,
fratele meu
Gheorghe
a dată la unui prieten.
Și în acest caz
Eu am zis
că am apendicită
și toată
durerea
din zonă
se datorește
acestui
fapt.
În
acest caz
Eu
am luat diferite tratamente
cu medicamente
pentru refacerea
flori intestinale.
Am mai luat
și diferite
ceaiuri
medicinale
special
preparate
pentru intestinul subțire
și
colon.
|
||||
|
De
unde confundasem Eu
acestă durere că ar fi o apendicită
acută?
Când Eu am fost internat în spitalul
din Beiuș, acolo se afla internată și o învățătoare
din Josani numită Veronica Piechi.
Din discuțiile cu dânsa ea mi-a spus că o doare
partea dreptă jos și aceasta e apendicita.
Soțul învățătoarei era medic. Așa
că Eu am rămas cu impresia
falsă, că dacă te doare în partea
dreapta jos ai apendicită. Ce v-am mai spus
Eu în lecția cu limba despre anul 1972? În acest
caz timpul trecea și eu nu realizam
și nu eram atent ce se întâmplă cu mine.
Să luăm un exemplu într-o seară din anul 1972. Seara la
ora 21 veneam de la facultate și pe drum
purtam conversații cu câte un coleg.
Și în intestinul meu subțire apăreau puternice
dureri(colici), care se manifest-au cu
intermitență. Dar după ce mă depărtam de persoana
respectivă, masând puțin zona abdominală durerea
înceta. Acești colegi ai mei care mi-au
plasat negativități-le lor, ei se numesc
Cristea Ioan și Aioanei
Costache. Acest lucru a fost posibil datorită faptului
că Eu eram interesat de discuțiile purtate
cu ei. Aceste discuții se refereau mai mult la toate
lecțiile predate la facultate. Până la urmă m-am
dus la doamna doctor Vamoșiu Ana și mi-a dat un tratament de
absorbiți a gazelor cu Carbocif.
|
||||
|
Mătușa
Vetuța.
Eu mergeam des la mătușa
Vetuța, ea fiind sora lui mama.
Totdeauna sâmbăta și Dumineca eram la ei,
după amiază. Acolo jucam șah, vizionam
meciuri și le comentam împreună cu unchiul Ion.
Altă dată îl ajutam pe unchiul Moldovan Ioan la
diferite activități gospodărești. În acest caz
Eu serveam masa la mătușa Vetuța, mâncare
preparată de ea. Ajuns acasă mă dorea
groaznic zona abdominală. Și după
ce executam diferite asane, scăpam de durere. În
acest caz Eu nu sesizam
că durerea era de la mâncarea mătuși Vetuța
sau de la cei doi colegi cu care
venisem în discuție. După anul 1990 am
sesizat acest fapt și am întrerupt orice legătură
cu mătușa Vetuța și discuții inutile
cu colegi. Deci domni Yoghini vă rog să
vă protejați.
|
||||
|
Cum
apare constipația yoghină și unde se manifestă.
|
Unde
apare totuși
constipația yoghină? Ca orice constipație
ea apare în intestinul gros între cele două
sfinctere. În acestă constipație yoghină
ne va interesa zona de la cecum la anus
și tot ce se întâmplă în această zonă, plus eliminare
materiilor fecale. Și acum o descriere a zonei respective.
Intestinul Gros are următoarele părți: 1. Cecum-ul;
2 Zona ascendentă, 3. Zona transversală,
4. Zona descendentă, 5. Zona sigmoid,
6. Rectul, 7 Anus.
1.
Zona cecum-ului.
Pentru o mai bună clarificare consultați planșele:
5 Z. Intestinul gros sau colonul și părțile
componente; 6
Z. Cecum-ul și părțile componente; 7 Z. Rectul și
anusul și părțile componente; În
continuare voi face o descrie de funcționare a intestinului gros.
|
||||
|
Cecum-ul.
Urmează în ordinea după, intestinului
subțire. Dar intestinul subțire nu se
deschide la capătul colonului ci în
partea superioară a cecumului, în
poză se vede gaura unde fecalele din intestinul
subțire pătrund în cecum. De aceia
cecum-ul are forma unui fund de
sac(cecum). Între intestinul subțire
și cecum se găsește o dublă
barieră(ileocecală), formată dintr-un sfincter
și o valvă, vezi planșa 6 Z.
Sfincterul are rol de-a regla trecerea
conținutului intestinal în colon.
Sfincterul se găsește în mod obișnuit
în stare de contracție tonică(sau cum să-i zic
normal închis). Iar el se relaxează
numai din când în când printr-un
arc reflex. Valvă ileocecală este o
supapă de sens unic, în acest
sens este blocată pătrunderea materiilor fecale
din colon în intestinul subțire.
Orificiul ileocecal este delimitat de
buza superioară și inferioară, care
intră în alcătuirea valvulei ileocecale și
constituie dispozitivul de închidere
și deschidere a intestinului gros față de cel
subțire. Această dublă barieră(ileocecală),
mai asigură: 1. Digestia și
absorbția în intestinul subțire
până la sfârșit; 2. O sterilizare
mai bună a conținutului intestinal.
În cecum se deschide și un apendice
rudimentar. Prin inflamarea acestui apendice
se ajunge la boala numită apendicită. Boală care
Eu am zis că o am, dar nu am avut-o.
Colonul are o structură asemănătoare
cu intestinul subțire, dar există multe
deosebiri. Intestinul subțire
are rolul principal
pentru digestie.
iar intestinul gros are rolul
de depozitare temporală a materiilor fecale,
pentru absorbția apei necesare, sau pentru
recuperarea unor nutrimente lipsă sau
neabsorbite la nivelul intestinului subțire.
|
||||
|
Traseul
colonului în corp. Lungimea colonului este de 1,5
metri, începe la valvula ileocecală și se
termină la vertebra sacrală S3
. Vezi planșa 5 Z, pentru clarificare. În
continuare avem colonul ascendent care urcă spre
ficat. Colonul transversal care merge
spre stânga sub stomac la splină.
Colonul descendent care merge în
jos spre pelvis. Colonul sigmoid care
are o formă de litera S în zona pelviană.
Această zonă a colonului începe în fosa
ileocecală stânga și ține până în dreptul vertebrei
a treia sacrală S3 ,
unde se continuă cu rectul. Colonul sigmoid
vine în contact cu osul sacral și
vezica urinar, iar la femeie și
uterul.
|
||||
|
Urmează
Rectul care fiind porțiunea terminală a colonului.
Are o lungime de 15 – 20 centimetri. Vezi planșa
7 Z. În acest caz în partea superioară rect-ul
are trei pliuri pentru a încetini
mișcarea materiilor fecale. Forma acestor
pliuri este litera S și îndeplinesc împreună
rolul de sfincter rectal. Rectul se continuă apoi cu o
Ampulă rectală, de dimensiuni mai mari.
În continuare rectul continuă cu o porțiune
dreaptă numită canal anal. În porțiunea
canalului anal, partea sa terminală găsim:
o regiune hemoroidală a cărei mucoasă
formează cute longitudinale
numite coloane anale(Morgagni). Coloanele
anale sunt separate prin depresiuni,
denumite sinusuri anale rectale. Rolul sinus-urilor
este dea secreta un mucus
cu rol de lubrifiere a fecalelor. Rectul are o
structură complexă și bine poziționată.
La partea inferioară a rectului se află valvula
anală care blochează trecerea materiilor fecale
până are loc defecația. Sub canalul renal
se găsește valvula
anală, care este normal închisă,
deci pereți ei se ating.
|
||||
|
Anusul.
Sau cum i-se mai spune canalul anal. După cum
vedeți în planșa 7 Z, canalul anal este
normal închis. Închiderea lui se face prin cei doi
mușchi sfincteri: a). Unul intern, format din
mușchi circulari netezi, deci involuntari;
b). Și altul extern, format din mușchi
circular striați, deci
voluntari.
|
||||
|
Concluzie.
Am făcut o mică descriere a intestinului gros
pentru a ne da seama despre ce vorbim
și cum funcționează acestă porțiune
destul de complicată a corpului.
|
||||
|
Materiile
fecale în intestinul gros.
|
Materiile
fecale în intestinul gros. La
extremitatea inferioară a intestinului
subțire aproape toate
nutrimentele sunt absorbite. În acest caz în
intestinul subțire mai rămân
numai substanțe nedigerabile, care sunt împinse
prin orificiul ileocecal în colon.
În interiorul acestui intestin se adună o sumedenie de
materii de diferite feluri și constituții.
Masa de resturi alimentare se amestecă
cu sucul produs de mucoasa colonului.
Acest suc este caracterizat prin
faptul că conține o mare cantitate
de mucus, o mică cantitate de
fermenți, cu acțiune slabă și apă.
Privit acest suc apare ca transparent
cu reacție alcalină și este produs în cantitate
mică. Secreția să se face pe cale reflexă,
fiind determinat de excitarea mecanică
a peretelui intestinului de resturile
digestive. Colonul pe lângă suc mai prezintă
o floră bacteriană proprie, care intră în
acțiune asupra resturilor nedigerate.
Deci la nivelul colonului avem transformări
fizice și chimice. Musculatura
puternică a intestinului gros provoacă o
frământare a resturilor nedigerate
și o împingere a lor spre rect. Pe
cum înaintează(mișcări peristaltice)
prin colon resturilor nedigerate, apa
este absorbită prin mucoasa
intestinală. În caz resturilor nedigerate
stau mai multe zile în colon, fără
să mai consumăm mâncare. Dacă facem o sumă
a tot ce există în intestinul gros
avem: 1. O bogată floră bacteriană; 2. Diferiți
produși de excreție intestinală și
biliară; 3. Descuamări de
celule epiteliale, leucocit, etc. Dintre
toate acestea, flora bacteriană este în proporție
cea mai mare de 50%. Această floră
este de două feluri: de fermentație
și de putrefacție. Datorită acestei flori,
resturile alimentare și celelalte corpuri
organice sunt supuse unor transformări variate
în colon. În urma acestor transformări rezultă o
serie de produși folositori organismului.
Printre aceștia amintim vitamina K1,
antihemoragică. Deci în aceste cazuri, staționare
este benefică organismului. Sunt unele bacterii,
cum este Bacillus putrificus care provoacă
transformarea substanțelor proteic, ne-transformate
de alți fermenți în produse cu miros
neplăcut cum sunt: indolul, scatolul,
fenolul, hidrogenul sulfurat,
metanul, etc. Unele din aceste substanțe sunt
toxice pentru organism, dar bila
prin constituenți ei elimină această toxicitate
pentru organism. Resturile alimentare
care au ajuns în rect, poartă numele de materii
fecale, care au o anumită culoare,
au o anumită consistență și un miros
caracteristic. Materiile
fecale conțin: Resturi alimentare
nedigerabile, unele din componentele sucului produs
din colo, produsele acțiuni bacteriilor
asupra resturilor alimentare, pigmenți
biliari și bacterii.
|
||||
|
Motilitatea
colonului. Cantitatea de materii fecale
produsă în timp de 24 de ore este de 150
de gram, dar ea variază cu regimul
alimentar, regimul vegetal mărind cantitate de
fecale. Pentru ca resturile alimentare
să poată înainta prin colon avem nevoie de
mișcare și coordonare(sincronizare) a
acestei mișcări. Mișcările colonului
sunt asemănătoare cu celelalte mișcări
ale tubului digestiv. Și avem: 1. Mișcări
de segmentare, care sunt localizate la
porțiuni(segmente scurte); 2. Mișcări
peristaltice, care se propagă sub formă de
undă dinspre valvula ileocecală spre rect.
La nivelul colonului transversal mai sunt și mișcări
peristaltice pendulare. 3. În decurs de 24 de ore de 2 sau 3 ori
au loc mișcări
peristaltice puternice de masă, care încep de la
flexura hepatică a colonului. Aceste mișcări se
produc în mod reflex și au un rol în
conducerea masei de fecale acumulate
la acest nivel.
|
||||
|
Mecanismul
defecației. Materiile fecale ajunse în rect
determină o senzație specială care provoacă,
pe cale voluntară eliminarea fecalelor din rect.
Eliminarea fecalelor din rect poartă numele de
defecație. Tot acest mecanism al defecației
este coordonat pe cale nervoasă de
centrii defecației, care se găsesc în măduva
lombo – sacrală. În mod normal rectul este
gol, dar prin mișcări peristaltice de masă
ale intestinului, o parte din materiile fecale
aflate în colonul sigmoid, sub influența
presiuni(greutăți) sunt trecute în rect.
În urma pătrunderi materiilor fecale în rect are
loc o umflare, o alungire a acestuia.
Acest fapt face ca sistemul nervos din mucoasa
rectală să transmită pe căi aferente
această modificare la organul ierarhic
superior care este centri lombo – sacralii
și de aici la centri din etajele superioare ale
sistemului nervos central, care va provoca
mecanismul defecației. Dacă e posibil
să aibă loc defecația, scoarța cerebrală
emite o comandă sfincterului anal
extern(sfincter voluntar) să se relaxeze(să
nu stângă anusul). Acest mecanism
este sincronizat și prin apăsarea pe care
o exercită asupra viscerelor mușchiului
diafragm, a cărui boltă se turtește
și presează puternic zona abdominală(mușchi
abdominali se contractă puternic) se
înlesnește eliminarea fecalelor.
|
||||
|
Mai
o mică explicație la acest mecanism al defecației.
Căile eferente ale acestui mecanism
sunt reprezentate prin nervii motori somatici
și nervii motori vegetativi. În acest caz nervii
motori somatici inervează sfincterul anal extern,
iar nervii motori vegetativi, inervează
sfincterul anal intern(sfincter involuntar) și se
produc următoarele mișcări: a).
Prin fibre parasimpatice(nervi pelvieni), sfincterul
anal intern este inhibat; b.
Sfincterul anal extern este comandat
să se relaxeze, pe căile somatice de
către scoarța cerebrală. La copii mici
acest sfincter anal extern lipsește și din această
cauză actul defecări nu poate fi controlat.
|
||||
|
Concluzie.
Am căutat să vă fac o mică descriere a
structuri: Cecumului, Colonului,
Rectului și Anusului. În continuare
am căutat să arat ce se întâmplă
cu resturile alimentare în intestinul gros.
Am vorbit de Motilitatea
colonului. Și
în final am vorbit
de mecanismul defecației,
atât în mod fizic
cât și din punct de vedere nervos.
Mai pot adăuga
că funcționare organismului uman
este în așa fel concepută de Marii Zei,
încât să se producă și absorbția pe
colon. Deci Marii Zei folosesc
toate resturile, toate gunoaiele,
toată apa murdară pentru a fi
refolosită în procesul realimentări
cu energie a corpului uman. În acestă
lecție am căutat să nu intru mult pe
domeniul medical, numai atât cât să
pricepem ce se întâmplă înainte și
după defecație.
|
||||
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu